VICTIMELE IDEOLOGIEI DE GEN – O ANALIZĂ REALIZATĂ DE AURORA ROSENER

(foto: Alianța Renașterea Națională)

În data de 19 Februarie 2021 partidul Alianța Renașterea Națională a emis comunicatul de presă prin care dezaprobă demersurile Executivului și ale partidelor politice pentru impunerea educației sexuale în România, cerând insistent Parlamentului României să le respingă.

Pentru început, vă atrag atenția asupra manualului pus la dispoziție României, de către Biroul Regional OMS pentru Europa, sub denumirea de Standarde pentru educația sexuală în Europa, unde ideologia de gen este menționată de peste 12 ori iar informații cu privire la sarcini neplanificate, contracepție, avort doar de 5 ori. Trag concluzia că prin acest material se dorește mai mult implementarea ideologiei de gen în școlile din România și mai puțin prevenția sarcinilor nedorite ale minorelor.

În concepția acestei ideologii există o diferență între sexul biologic al persoanei și identitatea de gen care poate fi la libera alegere. ICD-10 (Clasificarea internațională a maladiilor), adoptată la nivelul Organizației Mondiale a Sănătății în anul 1990, încadra persoanele cu disforie de gen în capitolul: „Tulburări mentale şi de comportament” sub diagnosticul: „Tulburare de identitate sexuală” (cod diagnostic – F64). În consecință, medicii psihiatri fiind primii specialiști competenți să evalueze și să pună acest diagnostic. În practică, aceasta înseamnă că persoana cu disforie de gen nu poate accesa serviciile de sănătate din domeniul endocrinologiei, des folosite în susținerea tranziției, dacă nu trece pe la medicul psihiatru pentru a fi mai întâi diagnosticată cu „Tulburare de identitate sexuală”.

ICD (Clasificarea internațională a maladiilor) este în proces de revizuire pentru a fi adoptat ICD-11 de către statele membre. În această nouă versiune, persoanele nu mai sunt încadrate la „Tulburări mentale şi de comportament”, ci la capitolul 17: „Diagnostice privind sănătatea sexuală” sub denumirea „Incongruență de gen la adolescenți şi adulți” (Gender Incongruence of Adolescence and Adulthood), sub codul de diagnostic HA60.

ICD-11 va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022. Până atunci statele sunt silite să adopte măsurile care se impun la nivel național pentru traducerea şi popularizarea noii variante ICD, inclusiv prin instruirea cadrelor medicale, schimbarea indicatorilor statistici, formularelor şi competențelor de specialitate.

Cu alte cuvinte, disforia de gen prezentată în manualul menționat mai sus ca ideologie, este redenumită și mutată din pix din capitolul „Tulburări mentale şi de comportament” în capitolul „Diagnostice privind sănătatea sexuală” pentru a scăpa de stigma asociată termenului tulburare.

În mintea unor așa ziși „cercetători”, simptomele disforiei de gen la copii includ preferințe pentru jucării, jocuri sau activități asociate cu sexul opus (ex. fetițele care se joacă cu mașinuțe sau băieții care în loc de fotbal preferă păpușile).

Mai jos voi prezenta detalii despre care mass-media nu vorbește iar cumunitatea ideologiștilor încearcă să le ascundă sub preș (ex. Reddit are o comunitate de 6000 persoane care doresc să se reîntoarcă la identitatea lor biologică din naștere).

Am ales pentru dumneavoastră povestea lui Walt Heyer și Charlotte Evans care au picat victime ale acestei ideologii ce se vrea implementată în școlile și grădinițele din România.

1. Walt Heyer a decis să se supună unei operații de realocare a sexului pentru a deveni femeie – o decizie despre care spune mai târziu că a însemnat „un proces distructiv” în viața sa. El a revenit bărbat doar opt ani mai târziu. Acum, la 74 de ani, Walt, rezident în Los Angeles, susține că n-ar fi trebuit să i se permită niciodată schimbarea de sex. La început a fost încântat să fie o femeie, după ce se simțea prins în corpul greșit de la vârsta de cinci ani. Dar el a spus că aceste sentimente de exaltare au dat curând loc unor sentimente mult mai întunecate. Organele genitale ale lui Walt au fost îndepărtate ca parte a transformării. De asemenea, a primit implanturi mamare, tratament pentru a reduce părul de pe față și o cură de hormoni estrogeni atât timp cât a rămas femeie.

La mijlocul anilor 1980, Walt spune că a ajuns la conștientizarea faptului că dorința sa de a schimba genul provine din traumele adânc înrădăcinate din copilărie – mai degrabă decât dintr-o tulburare genetică. El susține că confuzia sa de gen a fost cauzată pur și simplu de mediul său și de relațiile de familie.

Dar fără proceduri de inversare sigure în acel moment, era deja prea târziu. Abia după opt ani și 20.000 de lire cheltuite, el a devenit din nou Walt Heyer. Acum, prin intermediul site-ului său web www.SexChangeRegret.com el acționează ca un consilier pentru cei care iau în considerare aceeași procedură.

2. Charlotte Evans devenită Charlie, în vârstă de 28 de ani, s-a luptat, de asemenea, cu identitatea ei de gen de la o vârstă fragedă dar după câțiva ani, a revenit la identificarea ca femeie. De atunci, a înființat rețeaua de asistență: „The Detransition Advocacy Network”, pentru persoanele care doresc să se reîntoarcă la identitatea lor biologică cu care s-au născut și a spus că a fost contactată de aproximativ 300 de persoane, inclusiv unele care au făcut tranziție chirurgicală și doresc să revină la identitatea lor biologică din naștere.

Charlotte a declarat pentru BBC în 2019:

„Sunt în comunicare cu tineri de 19 și 20 de ani care au suferit o intervenție chirurgicală completă de realocare a sexului, care și-ar dori să nu fi făcut asta, iar disforia lor nu a fost ușurată, nu se simt mai bine acum după ce și-au schimbat sexul”, spune ea. Charlie spune că a fost contactată de „sute” de persoane care caută ajutor – 30 de persoane numai din zona ei din Newcastle, UK. Își amintește că a fost abordată de o tânără fată cu barbă care a îmbrățișat-o la finalul unei conferințe publice, care i-a explicat că și ea este o femeie care este în procesul de reversare a tranziției (reîntoarcere la identitatea biologică). „A spus că se simte evitată de comunitatea LGBT fiind catalogată drept trădător”.

Un reporter Sky News s-a întâlnit cu o persoană care a contactat rețeaua de asistență „The Detransition Advocacy Network” lui Charlie pentru ajutor. Nu a dorit să fie identificată, așa că i-au schimbat numele: „Nu credeam că orice schimbare va fi suficientă în cele din urmă și am crezut că este mai bine să lucrez la schimbarea modului în care mă simțeam despre mine, decât să-mi schimb corpul”, spune Ruby referindu-se la operația de schimbare a organelor de reproducere.

„Am văzut similitudini în modul în care experimentez disforia de gen, în felul în care experimentez alte probleme legate de imaginea propriului meu corp.”

„Când am fost la clinica mea de gen pentru tratament hormonal, am avut o ședință în care am analizat problemele mele de sănătate mintală și le-am povestit despre tulburarea mea alimentară și nu mi-au sugerat că acestea ar putea fi legate de disforia mea de gen” spune Ruby.

„Pentru toți cei care au disforie de gen, vreau să existe mai multe opțiuni, deoarece sistemul spune: „Bine, iată hormonii tăi, iată operația ta, pleacă”. Nu cred că este util pentru nimeni”.

Christopher Inglefield, care este specializat în chirurgia schimbării sexului, a explicat de ce părți ale comunității LGBT ar putea fi „foarte nervoase” cu privire la cazurile de detranziționare care ajung la cunoștința publicului larg.

„Orice inversare a acestei tranziții face societatea să pună la îndoială întregul proces de tranziție”, a spus el – dar la fel și ideologia de gen aș adauga eu.
Confuzia tinerilor cu privire la ei înșiși a explodat în țările de Vest unde acest tip de programa școlară a fost implementată, ea sădind în mintea copiilor probleme ce n-au existat până atunci.

Viziunea propusă de OMS este vulgarizantă, susceptibilă de producerea unor adânci traume emoționale şi psihice la nivelul personalității copiilor.

În concluzie, materialele luate în discuție încurajează disforia de gen printr-o prezentare pozitivă (pagina 42 alin. 1 – deprinderea de a accepta incertitudinile privind conștientizarea propriului corp – în traducere sădirea incertitudinii cu privire la identitatea biologică; dreptul de a explora identității de gen pagina 39 alin. 3; acceptarea diversității pag. 41 pentru grupa de vârstă 4-6 ani) de asemenea, încadrează homosexualitatea la pagina 46 în sfera normalului, în contradicție cu științele biomedicale şi cu psihologia.

Nu se consemnează consecințele negative ale altor practici așa cum au fost ele demonstrate de către medicină şi psihologie. Spre exemplu, autoerotismul este prezentat drept inofensiv, dacă nu chiar benefic. Practica medicală arată însă că această inofensivitate nu este întru totul valabilă. La copil, autoerotismul determină suprasolicitare, insomnie, irascibilitate, izolare, apatie, tulburări de memorie şi judecată, inapetență, cefalee, oboseală. (Între normal și patologic, Editura Științifică şi Enciclopedică București, 1985 autor Dr. V. Nițulescu).

Riscurile și consecințele metodelor contraceptive și ale avortului sunt minimalizate iar rata anuală a mortalității prin avort este ignorată.

“Asociația Medicilor Catolici din București trage un semnal de alarmă asupra faptului că introducerea educației sexuale în școli n-are nicio legătură cu educația. Acest lucru este vizibil cu ochiul liber, dacă ne uităm la ţările care au introdus această materie acum zeci de ani și care n-au reușit să rezolve problemele pe care aceasta trebuia să le elimine. Dimpotrivă, aceasta le-a agravat.

Educația sexuală obligatorie în școli înseamnă de fapt transferul puterii educative a Bisericii și a familiei către stat și ONG-urile marxiste în scopul creării omului nou socialist și societății socialiste. Acest lucru va avea drept consecință sabotarea transmiterii adevărului de către Biserică și familie, precum și îndoctrinarea copiilor cu ideologia marxistă”. (închei citatul)

Vă rog rețineți, dacă educația sexuală sub această formă devine obligatorie în școli și grădinițe, ea va fi predată copiilor de către ONG-uri și nu de către cadrele didactice, iar copiii vor susține evaluări în scris, oral sau practic pentru a lua un calificativ, notă de trecere la această materie.

Închei prin a vă ruga insistent să alocați timp pentru citirea manualului „Standarde pentru educație sexuală în Europa” emis de Biroul Regional OMS pentru Europa și BZgA.

AUTOR: AURORA ROSENER – ALIANȚA RENAȘTEREA NAȚIONALĂ

SURSA:
https://www.facebook.com/AliantaRenastereaNationala/posts/250164293309493