Crestinii evanghelici au suferit recent o grea şi irecuperabilă pierdere.
În ziua de joi 26 aprilie 2012, orele 8, scumpul nostru frate Ionel Teodorescu a trecut în veşnicie.
Fratele Ionel Teodorescu a fost un misionar român care începând din anul 1993 a slujit lui Dumnezeu în cadrul unei binecunoscute organizaţii misionare intitulată CAMPUS CRUSADE FOR CHRIST – ALEGE VIAŢA! Dânsul era director al departamentului responsabil cu activitatea de prezentare a filmului „Iisus” dar se ocupa şi de alte misiuni. Era binecunoscut pentru seminariile de familie deosebit de utile pentru cei care doreau să-şi consolideze căsniciile. Începând din anul 2006, voia Domnului a fost ca dânsul să se mute împreună cu soţia sa, Gina, la Budapesta pentru a coordona activitatea Programului de Formare de Lideri pentru Europa de Est şi Rusia. În timpul dictaturii comuniste, fratele Ionel Teodorescu a locuit la Craiova, fiind directorul unei întreprinderi. În anul 1988, s-a întors cu adevărat la Dumnezeu, primindu-L în inima sa pe Domnul nostru Iisus Hristos. Este foarte interesant faptul că această întoarcere s-a datorat unei Biblii ilustrate pe care o primiseră copiii dumnealui şi care le-a dat de gândit atât copiilor, cât şi părinţilor.
Fratele Ionel Teodorescu a suferit recent o intervenţie chirurgicală la Budapesta în vederea extirpării unei tumori hepatice maligne. Dânsul suferea de doi ani de cancer. Cu toate eforturile medicilor specialişti, Domnul a decis ca dânsul să treacă dincolo în veşnicie. Trupul său neînsufleţit va fi transportat din Ungaria în România iar înmormântarea va avea loc duminică 29 aprilie 2012 la Biserica Creştină după Evanghelie Nr.2 din Craiova.
Să ne rugăm ca bunul Dumnezeu să aline durerea despărţirii de acest frate scump, să mângâie inimile întristate şi să binecuvânteze familia Teodorescu! Domnul să le dea putere să treacă prin această grea încercare!
IONEL TEODORESCU – CARE ESTE ACELA CARE POATE SCOATE POPORUL ROMÂN DIN ÎNTUNERIC?
Care este Acela care poate scoate poporul roman din intuneric? -P- Pastor Ionel Teodorescu – 11 iulie 2010 – 320 Kbps.mp3:
Care este Acela care poate scoate poporul roman din intuneric? -P- Pastor Ionel Teodorescu – 11 iulie 2010 – 64 Kbps.mp3:
* Citeşte CUM a reacţionat fratele Iosif Ţon atunci când misionarul Ionel Teodorescu i-a scris care este punctul său de vedere referitor la articolul 25 “Vindecare si eliberare” scris de Iosif Ţon:
Iubiţii mei,
Suntem într-un turneu de predici şi cursuri. După ce am fost o săptămână în Arizona, acum suntem în Charlotte, North Carolina, iar mâine, cu voia Domnului, mergem la Chicago pentru patru zile de program intens de predici şi cursuri. Abia luni, 14 februarie, zburăm spre casă în Portland, Oregon.
În timpul acesta, nu văd cum aş putea scrie alte articole. Profit de acest gol de producţie şi public o scrisoare de la Ionel Teodorescu, care lucrează cu Campus Crusade pentru Europa de răsărit, cu sediul la Budapesta. El face o serie de precizări binevenite la un articol al meu. Este o critică constructivă şi binevenită. Un model de colaborare creştină. Îi mulţumesc şi pe această cale.
Iosif Ţon
CITEŞTE SCRISOAREA MISIONARULUI IONEL TEODORESCU CĂTRE PASTORUL IOSIF ŢON:
Frate Iosif Ţon,
Vă rog să-mi iertaţi îndrăzneala de a comenta articolul 25 postat de dumenavoastră despre “Vindecare şi eliberare”. Chiar şi pentru mine, mai necesită câteva clarificări:
1. Chiar la început, spuneţi că:
“Am văzut însă că la Nazaret nu a fost suficientă puterea Domnului Iisus, ci a fost nevoie și de credința consătenilor Săi.”
Unul din lucrurile pe care le-am învăţat şi care a devenit pentru mine un pilon al credinţei este că
Iisus + 0 = TOTUL
Ori de câte ori mai pun ceva lângă Iisus, mă îndepărtez de la credinţa adevărată.
Îmi este greu să accept afirmaţia că nu este suficientă puterea lui Dumnezeu. Această exprimare poate duce la concluzia că Dumnezeu nu este atotputernic. Cum atunci să înţeleg legătura dintre credinţă şi vindecare? Eu cred că El a ales o cale (pentru vindecare) în care credinţa să conteze. El poate aduce vindecare şi fără acesta dar a vrut ca omul să fie implicat prin credinţa pusă în El.
În aceeaşi idee, spuneţi mai jos că:
“starea noastră sufletească nepotrivită blochează puterea lui Dumnezeu și Îl oprește să ne vindece”
Cred că trebuie să înlocuiţi ideea de „blocare automată a puterii lui Dumnezeu prin necredinţă“, cu ideea că „Dumnezeu a decis să nu-şi exercite puterea datorită necredinţei“ ca fiind un act al voinţei Sale supreme, nefiind ceva automat ci însăşi alegerea (voinţa) Lui de a proceda aşa. Dumnezeu a vindecat 10 leproşi dar credinţa nu a avut decât unul. El poate vindeca şi fără credinţă.
De aceea, exprimarea că necredinţa „îl opreşte pe Dumnezeu să vindece“ poate nu este cea mai potrivită.
Eu cred că exprimarea: „El a ales să nu vindece“ este mai potrivită decât „blochează vindecarea“, ca ceva automat.
Vă rog, de asemenea, să vă gândiţi că adversarii vă vor scoate mereu vorbele din context şi vor dezvolta argumente împotriva teologiei dumneavoastră.
2. Spuneţi apoi că:
“Dumnezeu îmi cere să-mi mărturisesc păcatele ca să-mi fie iertate. Mărturisirea, sau pocăința, include și hotărârea de a o rupe cu păcatele, de a nu le mai face. Trebuie să mă încred în puterea Lui (1) ca să înlăture de la mine vina păcatelor; (2) Ca să îndepărteze de la mine bolile produse de păcate. Cred că sângele Domnului Iisus mă spală și mă vindecă.”
Bine aţi spus, şi eu cred că ar trebui cumva să introduceţi comentarii şi pentru:
A. există boli care NU sunt datorate păcatului. Ce se întâmplă cu ele? (Dumnezeu aduce acea încercare şi vindecare spre slava Sa, vezi vindecarea orbului din naştere)
B. vindecările sunt toate nişte miracole produse de Dumnezeu în noi. Ce se întâmplă cu situaţia în care nu se produce vindecarea celor credincioşi? Vezi Adriana Demeter… sotia lui Peia… vezi Jony… atâţia credincioşi ce mor de cancer… Sunt acestea dovezi ale necredinţei?
Ca teolog, ştiţi că evidenţierea tuturor aspectelor subiectului tratat vă va aduce nu doar recunoaşterea interpretărilor dar şi acceptarea aspectelor teologice mai “delicate”.
Dacă veţi vorbi şi depre boli nevindecate prin voia lui Dumnezeu, veţi putea vorbi şi despre boli vindecate prin aceeaşi voie, mai ales pentru o audienţă conservatoare pe care vreşi s-o câştigaţi.
3. Referitor la Iacov 5:14-16
Sunt un pic în confuzie aici. Dacă cel bolnav care are credinţă mică, îi cheamă pe prezbiteri să se roage pentru el (ei având o credinţă mai mare) el poate să se vindece fără să capete o credinţă mărita aşa cum cere Dumnezeu pentru vindecare?
Sau aici este vorba despre rugăciunea lui însuşi, în credinţa mărită căpătată după mărturisire şi rugăciune pentru iertarea păcatelor şi apoi pentru vindecare? Eu cred că mijlocirea de vindecare propriu-zisă este pentru întărirea credinţei lui însuşi şi că rugăciunea lui făcută după mărturisire şi iertare îi aduce vindecare.
Eu asta cred că s-a întâmplat şi cu Dora. Nelu a mijlocit pentru ea ca ea să primească putere să mărturisească, să-şi ceară iertare şi apoi rugăciunea ei pentru vindecare a fost ascultată.
Ca o concluzie:
Nu contest autoritatea lui Dumnezeu de a produce vindecări (miracole) atunci când vrea şi prin cine vrea El.
El trece credinciosul prin suferinţe, încercări, ca să-l pregătească, să-l desăvârşească pentru a primi cununa vieţii (Iacov 1). Încercarea este bună!
Nu avem o formulă, metodă, cale sigură pentru vindecare – nu-L putem obliga pe Dumnezeu să faca un miracol chiar dacă suntem credincioşi; dar dacă încercarea credinţei noastre Îi va aduce glorie, atunci vom fi şi vindecaţi (nu pentru ceea ce suntem noi ci pentru ceea ce este El)
Sunt oameni speciali ai lui Dumnezeu care ne pot ajuta să ieşim biruitori din aceste încercări (boli) şi în principal, ei ne ajută să păşim de la o credinţă mică (datorită păcatelor nemărturisite) la o credinţă mai mare care ne poate aduce vindecare.
Marea neclaritate pe care o au mulţi credincioşi este: trebuie să ne rugăm pentru vindecarea celor necredincioşi, chiar dacă ei nu-şi pun încrederea în Dumnezeu după aceea? Răspunsul cred că este în acţiunile Domnului Iisus care a vindecat mii de oameni şi nu toţi au venit la credinţă dar… Ocazia vindecării a fost un motiv de glorificare a lui Dumnezeu de către ei şi de către cei din jur.
Frate Iosif, eu am o înţelegere mai simplă a tuturor acestor lucruri: Dumnezeu trebuie să-şi ia slava din orice miracol şi vindecarea este un miracol (minune).
Aşa cred că s-a întâmplat şi cu mine!
A. Mulţi s-au rugat pentru mine, prezbiterii au venit şi ei şi s-au rugat cu mine, am fost chiar uns cu untdelemn, multe Biserici s-au rugat pentru vindecarea mea.
B. Eu cred că am avut multe să-I mărturisesc Domnului şi am făcut-o şi El m-a iertat de multe!
C. M-am rugat pentru vindecare şi continui să mă rog pentru desăvârşirea a ceea ce a început în mine cât mai repede.
D. …PENTRU SLAVA SA!
E. …PENTRU CA ALŢII SĂ VADĂ ŞI SĂ CREADĂ!
Cu multă dragoste,
Ionel Teodorescu
Ce bine e să ştii că ai un Tată în Cer.
Dumnezeu să mângâie familia îndoliată şi să le mărească credinţa!
Amin. Mă rog atât pentru soţia dumnealui, cât şi pentru copii care sunt îndureraţi, despărţirea este temporară dar foarte dureroasă…
Domnul să le dea putere!
Domnul să te mângâie şi să te întărească, Gina, pe tine şi pe copii!
Ne rugăm pentru voi.