Nu stiu câţi români cunosc povestea vieţii unui ilustru avocat american numit HORATIO SPAFFORD. Poate că unii nu au auzit în viaţa lor despre ceea ce voi scrie acum. Tocmai de aceea, m-am gândit să aduc în atenţia tuturor românilor, o poveste adevărată şi impresionantă, nu numai prin dramatismul ei, ci mai ales prin ceea ce a rămas în urma ei…
Horatio Spafford s-a căsătorit cu Anna la data de 5 septembrie 1861 în oraşul american Chicago. Amândoi erau nişte oameni cu teamă de Dumnezeu, foarte credincioşi şi foarte serioşi. Mai mult decât atât, Horatio era bun prieten cu marele predicator evanghelist Moody. Fiind un excelent avocat, Horatio a devenit un om prosper şi a reuşit să facă puternice investiţii în Chicago. Soţia lui, Anna, l-a iubit foarte mult şi i-a dăruit 4 fete şi un băiat. Timp de zece ani, Horatio şi Anna au fost fericiţi. Cu toate acestea, bogăţia şi fericirea nu au putut împiedica norii negri care se apropiau ameninţători. În 1870, băieţelul lor s-a îmbolnăvit de scarlatină şi a murit la vârsta de numai 4 ani. Vă daţi seama ce înseamnă pentru nişte părinţi să-l conducă la groapă pe scumpul lor îngeraş. Cu toate acestea, Horatio şi Anna NU ŞI-AU PIERDUT CREDINŢA ÎN DUMNEZEU.
La numai un an după această grea încercare, în ziua de 8 octombrie 1871, a izbucnit unul dintre cele mai mari incendii ale secolului 19, adică MARELE INCENDIU DIN CHICAGO.
Sute de oameni au pierit în flăcări sau asfixiaţi din cauza fumului cumplit. Foarte multe clădiri au ars până la temelie şi o mare parte din oraşul Chicago s-a transformat în scrum. Din nefericire, toate birourile lui Horatio, biblioteca sa valoroasă şi toate economiile de o viaţă, au fost distruse în numai 24 de ore. Şi de această dată, Horatio şi Anna AU RĂMAS NECLINTIŢI ŞI NU ŞI-AU PIERDUT CREDINŢA ÎN DUMNEZEU.
Doi ani mai târziu, în noiembrie 1873, Horatio şi Anna au trecut prin cea mai cumplită încercare a vieţii lor. Ţinând cont că deja au trecut prin cele două grele încercări, Horatio s-a gândit că ar fi momentul ca familia lui să petreacă o vacanţă în Europa. El s-a gândit că ar fi bine să meargă cu Anna şi copiii în Anglia, mai ales că auzise că marele evanghelist Moody va predica acolo Cuvântul Sfânt al Domnului.
Cu foarte puţin timp înainte de îmbarcarea pe vaporul francez VILLE DE HAVRE Horatio a primit vestea că trebuie să mai rămână în Chicago pentru că apăruse o ofertă a unui domn respectabil care dorea să cumpere unul dintre terenurile în care Horatio investise înainte de Marele Incendiu. Horatio nu a vrut ca vacanţa familiei sale să fie perturbată şi a rugat-o pe Anna şi pe cele patru fiice să ia vaporul Ville de Havre, din portul New York, promiţându-le că va veni şi el în Anglia peste câteva zile, imediat cum va finaliza tranzacția respectivă.
În ziua de sâmbătă 22 noiembrie 1873, în întunericul nopții, la ora 2 dimineața, în timp ce traversa Atlanticul de Nord, vaporul cu aburi Ville de Havre a fost puternic lovit de corabia scoţiană LOCH EARN. Impactul a fost atât de violent încât vaporul Ville de Havre nu a avut nici o şansă şi s-a scufundat în numai 12 minute. Cele patru fetiţe s-au ţinut strâns de mama lor şi se agăţau de ea disperate. Anna, mama fetiţelor, a fost la un pas de moarte şi cea mai groaznică amintire a ei a fost momentul când valurile puternice i-au smuls din braţe pe cea mai mică dintre fetiţe. Anna a auzit şi a văzut când fetiţele ei plângeau şi strigau după ajutor în timp ce se înecau în furia apelor. Ea nu a putut să facă nimic ca să le salveze. Annie, Maggie, Bessie şi Tanetta au pierit înghiţite de valurile Oceanului Atlantic. În timpul acelei tragedii, au murit 226 de oameni. Doar 61 de pasageri şi 26 de membri ai echipajului de pe Ville de Havre au fost salvaţi. La bordul vasului scoţian Loch Earn au fost salvaţi toţi cei 85 de pasageri şi tot echipajul.
Anna s-a agăţat de o scândură şi a fost de multe ori în pericol de a fi înghiţită de valuri dar scândura a plutit în mod miraculos pe apă. Ea a fost văzută de un marinar de pe vasul scoţian Loch Earn care s-a aruncat în apă şi a salvat-o. Când a fost scoasă din apa foarte rece, aproape inconștientă, prima reacţie a Annei a fost de totală disperare, dându-şi seama că toate cele patru fetiţe au pierit înecate.
După nouă zile, Horatio a primit vestea cumplită printr-o telegramă în care Anna i-a scris următoarele cuvinte: “SAVED ALONE” (AM SCĂPAT DOAR EU) Aceste cuvinte teribile au fost ca un fulger şi au schimbat pentru totdeauna viaţa lui Horatio. El s-a îmbarcat imediat pe un vapor spre Anglia pentru a ajunge urgent la soţia lui ca să o aducă acasă.
TELEGRAMA (ÎN ORIGINAL) PRIN CARE ANNA L-A ANUNŢAT PE HORATIO CĂ DOAR EA A SCĂPAT CU VIAȚĂ:
În timp ce traversa Atlanticul, Horatio l-a rugat pe căpitan să-l anunţe în momentul când vaporul va trece prin zona unde au murit cele patru fetiţe. După un anumit timp, comandantul vaporului l-a chemat pe punte pe Horatio şi i-a spus: “Am făcut o atentă verificare a acestei zone şi pot să vă spun că exact în acest moment trecem prin locul unde s-a scufundat vasul de pasageri Ville de Havre. În acest loc, apa Oceanului are o adâncime de peste 3000 de metri. Aproximativ o treime din Oceanul Atlantic are o adâncime între 4000 şi 5000 de metri.”
După ce a ascultat cuvintele căpitanului, Horatio s-a retras în camera lui şi acolo a compus textul unui imn superb care se numeşte “IT IS WELL WITH MY SOUL” care se poate traduce prin “SUNT LINIŞTIT ÎN INIMA MEA”. În următorii ani, Horatio şi Anna au mai avut încă trei copii (două fete şi un băieţel). În ziua de 11 februarie 1880, băieţelul (Horatio junior) în vârstă de 4 ani a murit din cauza unei pneumonii (exact aceaşi vârstă ca a primului băieţel care murise în urmă cu zece ani de scarlatină)
În ciuda acestor tragedii, Horatio şi Anna NU ŞI-AU PIERDUT NICIODATĂ CREDINŢA ÎN DUMNEZEU. Mai mult decât atât, în anul 1881, soţii Spafford s-au mutat în Ierusalim unde au înfiinţat COLONIA AMERICANĂ DIN IERUSALIM o societate creştină pentru ajutorarea oamenilor sărmani. În ziua de 16 Octombrie 1888, la vârsta de numai 60 de ani, Horatio Spafford a murit de malarie şi a fost înmormântat în Ierusalim, acolo unde a slujit lui Dumnezeu în ultimii ani de viaţă.
Câteva zeci de ani mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, această Colonie Americană a avut un rol foarte important, fiind alături de comunităţile musulmane, evreieşti şi creştine din Ierusalim care au avut mult de suferit din cauza războiului. Colonia Americană din Ierusalim a construit orfelinate, spitale şi a oferit hrană, (în fiecare zi se oferea supă de pasăre pentru 2500 de oameni pe zi şi chiar pentru mai mulţi) oamenii implicaţi în această lucrare, dovedind că au fost adevăraţi slujitori ai lui Dumnezeu. Ei au fost gata să renunţe la ţara lor (America) pentru a sluji în Ierusalim, Cetatea Sfântă.
Prin îndurarea lui Dumnezeu, ANNA SPAFFORD a trăit până la vârsta de 81 de ani când a trecut în veşnicie în ziua de 17 Aprilie 1923.
Aceste întâmplări tragice ne învaţă că adevăratul creştin nu cade în deznădejde şi nu-şi pierde credinţa în Dumnezeu, în ciuda tuturor furtunilor şi încercărilor cumplite care se abat asupra vieţii lui. Mai mult decât atât, după fiecare încercare, creştinul se ridică şi slujeşte Domnului cu şi mai multă hotărâre şi dăruire.
Vă invit cu drag să ascultaţi imnul IT IS WELL WITH MY SOUL al cărui text a fost compus de Horatio Spafford, slujitorul Domnului. Superba melodie a fost compusă în 1876 de compozitorul american PHILIP PAUL BLISS iar partitura cu notele muzicale se află AICI
Fiţi binecuvântaţi de Dumnezeu!
TEXTUL IMNULUI „IT IS WELL WITH MY SOUL”
(VERSURI: HORATIO SPAFFORD; MUZICA: PHILIP PAUL BLISS)
When peace, like a river, attendeth my way,
When sorrows like sea billows roll;
Whatever my lot, Thou has taught me to say,
It is well, it is well, with my soul.
It is well, (it is well) with my soul, (with my soul)
It is well, it is well, with my soul.
Though Satan should buffet, though trials should come,
Let this blessed assurance control,
That Christ has regarded my helpless estate,
And hath shed His own blood for my soul.
It is well, (it is well) with my soul, (with my soul)
It is well, it is well, with my soul.
My sin, oh, the bliss of this glorious thought!
My sin, not in part but the whole,
Is nailed to the cross, and I bear it no more,
Praise the Lord, praise the Lord, O my soul!
It is well, (it is well) with my soul, (with my soul)
It is well, it is well, with my soul.
And Lord, haste the day when my faith shall be sight,
The clouds be rolled back as a scroll;
The trump shall resound, and the Lord shall descend,
Even so, it is well with my soul.
It is well, (it is well) with my soul, (with my soul)
It is well, it is well, with my soul.
TEXTUL IMNULUI „DEPLIN ÎMPĂCAT SUNT CU-AL MEU DUMNEZEU”
(VERSURI: HORATIO SPAFFORD; MUZICA: PHILIP PAUL BLISS)
Deplin împăcat sunt cu-al meu Dumnezeu,
Să vină-ncercări de-orice fel,
Păzit prin credință cânta-voi mereu:
Fericit, fericit sunt cu El!
Fericit sunt cu El!
Fericit, fericit sunt cu El!
Satan când m-atacă, răcnind furios,
Eu cer ajutor de la Miel;
Pe loc fuge-atunci cel Viclean, rușinat,
Și rămân fericit iar cu El.
Fericit sunt cu El!
Fericit, fericit sunt cu El!
Păcatele mele Iisus le-a purtat,
Și neprihănit sunt prin El.
Hristos a murit ca să fiu eu scăpat,
Fericit cine crede în El!
Fericit sunt cu El!
Fericit, fericit sunt cu El!
De-acum vreau să fiu servul Său credincios
Slujindu-I cu drag și cu zel;
Unit pe vecie să fiu cu Hristos,
Fericit pe vecie cu El!
Fericit sunt cu El!
Fericit, fericit sunt cu El!
ALBUM FOTO AL FAMILIEI SPAFFORD:
CASA FAMILIEI SPAFFORD:
VAPORUL FRANCEZ „VILLE DE HAVRE” CARE S-A SCUFUNDAT ÎN 12 MINUTE:
REGULI OBLIGATORII PENTRU POSTAREA COMENTARIILOR PE BLOGUL LUI TOM THE CAT:
Vă rugăm să comentaţi la obiect, referindu-vă strict la conţinutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene sau “epitete”, atacurile de orice fel la persoana autorului articolului, afişarea de anunţuri publicitare sau linkuri prin care sunt promovate ateismul, satanismul, anticreştinismul, rasismul, fascismul, comunismul, precum şi jigniri, trivialităţi, injurii aduse celorlalţi cititori care au scris un comentariu, se vor sancţiona drastic prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrală a comentariului sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului celui care şi-a permis să încalce acest Regulament!
Blogul lui Tom the Cat nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora, revenind, integral, autorului comentariului!