Organizații și persoane ostile inițiativei cetățenești de revizuire a articolului privind Familia din Constituția României au exprimat temeri și critici cu privire la faptul că familiile monoparentale sau alte tipuri de familie nu ar fi ocrotite și recunoscute prin noua formă a articolului 48 din Constituție. Aceste critici sunt complet nefondate.
În cadrul noțiunii de familie există categorii diferite, cu structuri diferite, componență diferită și aflate în situații juridice diferite. Toate sunt, în egală măsură, recunoscute și ocrotite fără discriminare, ele având la bază același model: cel al familiei nucleare, monogame, formate prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie, având în centrul său asigurarea și reprezentarea cu prioritate a drepturilor copilului.
Constituția consacră, prin articolul 48 alineatul 1, prima teză, că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită dintre soți (iar în formă revizuită, între un bărbat și o femeie), iar în teza a treia, ce nu va fi atinsă de revizuire, că familia se întemeiază pe raportul juridic (drepturile și obligațiile) izvorât din calitatea de părinte. De asemenea, alin. 3 al aceluiași art. 48 din Constituție, „Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie”, rămâne neschimbat.
Ca urmare, statul va continua să acorde aceeași ocrotire și aceleași drepturi copiilor crescuți de un singur părinte, de doi părinți necăsătoriți sau de oricare rudă care are acest drept (bunici, etc.) ca și celor crescuți de ambii părinți căsătoriți și să recunoască relațiile dintre aceștia ca relații de familie, așa cum o face și în prezent prin Constituție și prin legislația în vigoare.
Revizuirea Constituției clarifică definiția căsătoriei, fără a anula vreun drept existent
Modificarea propusă a fi introdusă în textul Constituției în urma inițiativei cetățenilor reprezentați prin Coaliția pentru Familie, privește exclusiv definiția căsătoriei, restul articolului fiind păstrat neschimbat. Cu alte cuvinte, urmează a fi consacrat în textul Constituțional că soții pot fi doar doi și doar de sexe biologice diferite. De notat că nu este vorba despre o normă constituțională nouă, ci de o clarificare a normei existente, în care se face vorbire simplu despre „soți”, termenul fiind explicitat în Codul Civil. Clarificarea este necesară în această perioadă în care mai multe țări au decis că termenul „soți” poate avea și un alt înțeles decât cel consacrat. Faptul că reprezentanții „minorităților sexuale” au solicitat în mai multe rânduri recunoașterea statutului de „familie” al cuplurilor unisex și legalizarea „căsătoriei” între persoane de același sex în România, demonstrează clar necesitatea demersului nostru, prin care poporul urmează să își exprime voința suverană (conform art. 2 din Constituția României) în legătură cu una din instituțiile fundamentale ale societății. Astfel, noua formă a alin. 1 al art. 48 urmează a fi „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între UN BĂRBAT şi O FEMEIE, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.” Evident, toate celelalte condiții obligatorii la încheierea căsătoriei, stipulate în Codul Civil, rămân valide. Din această perspectivă, niciunul dintre drepturile constituționale deja existente nu va fi anulat și nici nu vor fi create drepturi noi. În plus, alineatul 3 al aceluiași articol 48 din Constituție, „Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie” rămâne neschimbat.
Ca urmare, statul va continua să acorde aceeași ocrotire și aceleași drepturi copiilor crescuți de un singur părinte sau de ambii părinți necăsătoriți ca și celor crescuți de ambii părinți, așa cum o face și în prezent, conform legislației în vigoare.
Familia monoparentală și cea extinsă sunt recunoscute și ocrotite de legislația românească
Pentru o mai bună înțelegere sunt necesare câteva precizări referitoare la formele de familie existente în România, din punct de vedere sociologic și juridic [1]
Familia definită prin Constituție – este familia nucleară, monogamă, completă, formată din soț, soție și eventualii lor copii. Este modelul, tipul de familie care asigură mediul optim pentru nașterea, creșterea și dezvoltarea personală armonioasă a copiilor. Relațiile din această familie sunt: de căsătorie (între soți), de filiație (părinți-copii) și de consangvinitate (între frați).
Familia monoparentală, formată dintr-un singur părinte și copiii pe care acesta îi crește, este numită și familia incompletă, lipsind unul dintre părinți prin deces, prin divorț, prin abandonul familiei sau prin decizia personală a părintelui prezent de a-și crește singur copiii. Relațiile în acest tip de familie sunt de filiație și de consangvinitate. Familia monoparentală are ca model de referință familia monogamă completă, din care provine de multe ori, prin divorț, abandon sau deces – sau în care se transformă, prin căsătoria părinților. În interesul copiilor, statul ocrotește copilul și pe părintele care îl crește și le acordă acestora drepturi nediscriminatorii față de cei din familii complete. Și chiar mai mult: de exemplu, prin pensia de urmaș, suplinește contribuția financiară a părintelui decedat etc.
Cuplul în concubinaj (uniunea consensuală), cu copii, este de fapt format dintr-o familie monoparentală și un partener al părintelui care are copiii în întreținere, partener care poate fi sau nu și părinte al copiilor. Statul ocrotește, ca și în cazul familiei monoparentale, copilul și pe părintele care îl crește. Spre deosebire de familia nucleară, cuplul în concubinaj are mai puțină stabilitate, mai ales dacă unul dintre parteneri nu este și părinte al copiilor.
Familia extinsă sau lărgită, sau, după caz, substitutivă, are în centrul ei familia nucleară, care se completează cu rude prin filiație (bunici, nepoți), prin consangvinitate (unchi, mătuși, veri), prin căsătorie (soți și soții ai/ale rudelor consangvine) sau prin relație de afin (naș). Existența familiei extinse nu presupune menajul în comun și nici obligații pentru creșterea sau îngrijirea rudelor de gradele 3 și 4. Doar în anumite împrejurări, de exemplu în cazul decesului ambilor părinți ai unui copil sau în cazul moștenirilor, apar drepturi juridice ale membrilor familiei extinse.
În concluzie, în România, toate „celelalte variante de familie” sunt de fapt derivații ale modelului familiei nucleare, monogame, formate prin căsătoria dintre UN BĂRBAT și O FEMEIE, având în centrul său asigurarea și reprezentarea cu prioritate a drepturilor copilului. Familia monoparentală și celelalte tipuri de familie beneficiază de ocrotire în prezent, iar acest lucru nu se va schimba în niciun fel prin revizuirea propusă a art. 48(1) din Constituție.
Nu negăm realitatea faptului că există familii care se destramă, dar, din perspectivă legală, trebuie să căutăm modelul ideal pentru societate, pentru că prin astfel de modele operează legea. De aceea, Statul are interesul direct și indiscutabil să ocrotească și să întărească acel model de familie care asigură copiilor cadrul optim pentru nașterea, creșterea și dezvoltarea lor personală, iar națiunii continuitatea demografică, socială și economică, a identității culturale și spirituale, și totodată corespunde moralei dominante în societate.
Măsuri propuse de „Coaliția pentru Familie” în sprijinul familiilor monoparentale
Proporția familiilor monoparentale în România este în acest moment de 10-12%. Cauzele principale sunt divorțul, separarea părinților sau existența copiilor născuți în afara căsătoriei. Principalul „generator” de familii monoparentale rămâne, însă, divorțul. Conform datelor INS, rata divorțialității (divorțuri/1000 locuitori) avea în 2015 aceeași valoare ca în 1990 (respectiv 1,42), după un maxim în 1998 (1,75) și un minim în 2014 (1,22). Așadar, din acest punct de vedere, nu ar fi motive pentru a reevalua legislativ familia monoparentală.
Problemele familiilor monoparentale nu sunt deci discriminările legislative, ci disfuncționalitatea lor: capacitatea economică este redusă, modelul socializator este deficitar, nivelul cultural este mai scăzut; la nivelul copilului se manifestă carențe educative, insucces școlar, dezechilibre afective. Recomandările sociologilor pentru politicile sociale sunt orientate către prevenția fenomenului: educarea viitoarelor mame pentru a nu avea copii în afara căsătoriei, susținerea cuplului matrimonial pentru evitarea divorțului [2].
Cunoscând aceste realități, Coaliția pentru Familie vine în sprijinul familiilor monoparentale prin programul său „50 de propuneri de măsuri pentru Politici publice privind Familia”. Acesta propune factorilor de decizie un set de măsuri pentru prevenirea divorțului, a abandonului familial, pentru încurajarea căsătoriei, pentru accesul tinerilor la locuințe și servicii specifice etc. Propunerile sunt în conformitate cu obiectivele asumate de Coaliția pentru Familie, „DEFINIRE – ÎNCURAJARE – SPRIJINIRE – PROTECȚIE” A FAMILIEI, astfel cum ele sunt explicate pe website-ul www.coalitiapentrufamilie.ro
Nu am remarcat aceeași preocupare față de bunăstarea familiilor la organizațiile care critică inițiativele noastre, acestea urmărind doar stoparea revizuirii articolului din Constituție pentru a-și impune ulterior propria ideologie, respectiv legiferarea „căsătoriei” între persoane de același sex și acordarea acestor cupluri de drepturi și beneficii egale familiilor. Din această perspectivă, dezavuăm ferm folosirea fără scrupule de către aceste organizații a situației problematice a unor familii din România, precum cele monoparentale.
________________
[1] Alături de Constituție, tipurile de familie sunt enumerate în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 4, precum și în alte legi (Legea nr. 277/2010 etc.)
[2] fundatia.ro/sites/default/files/Studiu%20familii%20monoparentale.pdf
SURSA:
coalitiapentrufamilie.ro/2017/03/13/familia-monoparentala-este-si-va-fi-recunoscuta-si-ocrotita-si-dupa-referendumul-de-revizuire-constitutiei
REGULI OBLIGATORII PENTRU POSTAREA COMENTARIILOR PE BLOGUL LUI TOM THE CAT:
Vă rugăm să comentaţi la obiect, referindu-vă strict la conţinutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene sau “epitete”, atacurile de orice fel la persoana autorului articolului, afişarea de anunţuri publicitare sau linkuri prin care sunt promovate ateismul, satanismul, anticreştinismul, rasismul, fascismul, comunismul, precum şi jigniri, trivialităţi, injurii aduse celorlalţi cititori care au scris un comentariu, se vor sancţiona drastic prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrală a comentariului sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului celui care şi-a permis să încalce acest Regulament!
Blogul lui Tom the Cat nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora, revenind, integral, autorului comentariului!