Săptămâna trecută am scris despre copii ca victime ale revoluției sexuale. Astăzi scriem despre o altă victimă: Biserica. A trecut doar o lună de la dezinstituționalizarea familiei în America pe 26 iunie 2015, iar evenimentele care s-au petrecut de atunci încoace, punctează noua țintă a mișcării homosexuale: Biserica.
Consecințele deciziei Tribunalului Suprem SUA sunt multe și nefaste, deoarece, odată ce autoritatea supremă a statului instituie o definiție a căsătoriei și familiei care contrazice definiția Bisericii, cele două perspective intră în conflict. Secularismul impune astfel Bisericii, o dilemă fără precedent. Se va conforma Biserica noii definiții ori definițiilor care vor urma, de exemplu poligamia ori căsătoriile de grup, ori se va opune? Poate ea să se opună, și dacă da, care vor fi consecințele?
MAREA DILEMĂ A UNIVERSITĂȚILOR CREȘTINE
După 26 iunie 2015, mass media a scris extensiv despre dilema cu care se confruntă universitățile creștine americane. Detaliile sunt extrem de îngrijorătoare, iar comentatorii pun la îndoială chiar viitorul acestor instituții. Vreme de secole, universitățile creștine americane, au impus studenților, coduri stricte de conduită morală care defineau comportamentul dezirabil și cel imoral. În lista comportamentelor imorale erau incluse și relațiile sexuale din afara căsătoriei, inclusiv cele între persoane de același sex. Dilema deci este evidentă: odată ce tribunalele declară sodomia un drept al omului, universitățile creștine nu mai pot impune studenților un cod de conduită morală care să o interzică. Un exemplu recent e Cedarville University, o universitate creștină din Ohio care impune studenților un angajament special, numit „commitment to purity”, prin care studenții se obligă să trăiască moral în anii studenției. Crezul Universității specifică faptul că relațiile sexuale sunt morale doar în căsătorie, iar căsătoria e definită ca „uniunea între un bărbat și o femeie”. Universitatea interzice studenților atât relațiile sexuale interzise de Biblie, cât și promovarea ori propaganda pentru homosexualitate. Dacă până acum Universitatea avea cămine doar pentru cuplurile căsătorite, este posibil ca legea ori tribunalele să o oblige să furnizeze cămine studențești și pentru persoanele „căsătorite” cu persoane de același sex.
Situația Universității Cedarville însă nu este unică. Universitatea face parte din Consiliul Universităților și Colegiilor Creștine, o asociație care cuprinde 121 de colegii și universități. Toate aderă la un cod de conduită morală similar cu al Universității Cedarville. Din cauza presiunilor din afară, însă, unele universități deja au cedat. Universitatea Hope College din Michigan a anunțat recent că va acorda aceleași beneficii cuplurilor homosexuale căsătorite care sunt acordate cuplurilor heterosexuale. Un colegiu menonit a făcut la fel, iar Universitatea Baylor din Texas și-a revizuit codul de conduită morală și a eliminat relațiile homosexuale din lista comportamentelor interzise. Universitățile care încă se opun, se confruntă cu probleme extrem de neplăcute, inclusiv amenințări cu suspendarea acreditării, iar din partea autorităților, cu suspendarea asistenței financiare. Unele colegii creștine primesc milioane de dolari anual din partea statului, iar eliminarea subvențiilor ar putea avea un impact dezastruos. Cedarville University, de exemplu, primește anual 25 de milioane de dolari din partea guvernului. Alte universități sunt constrânse să refuze asistența financiară pentru a-și menține independența și valorile. Un exemplu e Patrick Henry College din Virginia care se specializează în educația universitară a studenților care au fost educați la domiciliu.
Gordon College e un alt colegiu creștin, în Massachusetts, despre care am scris des anul trecut și acesta în buletinul informativ AFR de marți. Anul trecut, bordul de acreditare al colegiilor și universităților din Massachusetts, i-a cerut să-și revizuiască codul de conduită morală și să elimine interdicția relațiilor homosexuale. În martie anul acesta, colegiul a anunțat că nu o va face și că își menține pozițiile biblice privind homosexualitatea. Represaliile au urmat imediat. Orașul Salem unde se afla colegiul, a anulat un contract al municipalității cu colegiul. Atacurile presei la adresa colegiilor creștine care interzic homosexualitatea sunt crunte. În 2013, presa a fost fără milă împotriva unui colegiu creștin din Nebraska (Grace University) și Carolina de Sud (Erskine College) care au expulzat ori criticat public câțiva studenți homosexuali care făceau agitație homosexuală în campusurile universitare. Dezbateri similare și la fel de furtunoase, privind homosexualitatea, au avut loc anul acesta și la prestigiosul colegiu creștin Wheaton College din Chicago.
TRINITY WESTERN UNIVERSITY
Orice discuție privind persecuția universităților creștine, trebuie să menționeze și cazul cu totul strigător la cer a lui Trinity Western University din Vancouver (Columbia Britanică) despre care am scris deseori de-a lungul anilor. Această universitate e cea mai prestigioasă universitate creștină din Canada. Și ea are un cod de conduită morală care interzice relațiile sexuale imorale, inclusiv pe cele homosexuale. În anii recenți, Universitatea a fost dată în judecată pentru a i se retrage acreditarea din acest motiv. Lucrurile au evoluat cât se poate de îngrijorător anul acesta. În 2014, Universitatea a solicitat acreditare în Ontario dar cererea i-a fost respinsă din cauza pozițiilor ei biblice privind homosexualitatea. Universitatea a dat bordul de acreditare în instanță, dar a pierdut procesul. Mai devreme, în iulie, un tribunal din Ontario a emis o decizie critică la adresa universității, acuzând-o de discriminare.
Dar există și alte consecințe la fel de îngrijorătoare cauzate de legalizarea căsătoriilor homosexuale. De acum înainte, dacă bisericile își vor închiria clădirile pentru nunți, vor trebui să le închirieze și pentru nunțile homosexuale. Homosexualilor li s-a acordat un drept constituțional la sodomie și căsătorii homosexuale. Asta înseamnă aceleași beneficii și privilegii pentru ei de care s-au bucurat până acum familiile și căsătoriile tradiționale. Consecințe similare se vor produce și în domeniul adopțiilor copiilor. Odată transformate în drept constituțional, căsătoriile homosexuale vor impune serviciilor creștine de adopții să permită adopțiile copiilor de către homosexuali. O altă consecință, până acum puțin previzibilă dar la fel de radicală, sunt asigurările. Unele companii de asigurări americane, deja au anunțat că nu vor asigura bisericile care nu oficiază căsătorii homosexuale din cauza posibilității că ele vor fi date în judecată. O altă consecință va afecta asistenții sociali. Mulți dintre ei sunt afiliați la diverse organizații religioase și își fac lucrarea din convingeri morale și religioase. Gândiți-vă, de exemplu, la călugări sau călugărițe. Chiar și Maica Tereza, dacă ar fi în viață, ar fi afectată de legalizarea căsătoriilor homosexuale. Dânsa și măicuțele care îngrijesc copiii în orfelinate, ar putea fi constrânse să permită homosexualilor să adopte micuții crescuți ori îngrijiți de dumnealor. Dacă unii dintre cei care citiți aceste rânduri, încă sunteți sceptici, vă invităm să continuați să citiți cu atenție. Asistenții sociali catolici din America, de exemplu, fac parte dintr-o asociație de acreditare numită Asociația Națională a Asistenților Sociali (National Association of Social Workers). Asociația are un cod specific de conduită numit „Codul eticii și al valorilor” („Code of Ethics and Values”). Recent, codul a fost revizuit și interzice asistenților sociali să facă diferențe între căsătoriile tradiționale și cele homosexuale. Dilema e mare pentru creștinii care se implică în munca de caritate. Revizuirea codului declară viziunea creștină a familiei lipsită de etică. În final, asta înseamnă că asistenților sociali creștini li se va permite să hrănească doar trupul săracilor dar nu și sufletele lor.
Probabil, însă, că cea mai îngrijorătoare consecință a legalizării căsătoriilor homosexuale este campania, începută după 26 iunie 2015, de a suprima scutirile de taxe de care beneficiază bisericile americane de foarte mulți ani. Campania a fost demarată de un grup de profesori de drept, și dacă va reuși, consecințele vor fi devastatoare. Anual, grupurile religioase nonprofit americane investesc 13 miliarde de dolari în proiecte internaționale. Ați citit corect… 13 miliarde de dolari! Din sumele acestea, beneficiază săracii țărilor subdezvoltate, femeile însărcinate, bolnavii, grupurile marginalizate, refugiații, sinistrații, victimele războaielor de pretutindeni, orfanii. Milioane din acești dolari sunt investite și în România în diverse proiecte caritabile. Sumele acestea finanțează școli, clinici, orfelinate, universități, spitale, rețele de caritate, servicii de consiliere și institute teologice în toată lumea. Dacă aceste sume vor fi taxate, este evident că implicațiile vor fi cât se poate de nefavorabile.
O știre cu totul șocantă, însă, a fost publicată pe 29 iulie de Catholic News Agency. Recent, liderii mișcării homosexuale din America s-au întrunit la San Francisco și au decis să lanseze acțiuni judecătorești pentru eliminarea din legile Americii a tuturor clauzelor care protejează religia, Biserica, și creștinii, de acțiunile judecătorești instituite de homosexuali. Un exemplu sunt legile care permit pastorilor și preoților să refuze să facă căsătorii homosexuale ori bisericilor, să nu-și închirieze clădirile pentru nunțile homosexuale. Șase fundații mari ale Americii deja au donat grupurilor homosexuale 4.8 milioane de dolari pentru lansarea de astfel de acțiuni judecătorești.
Bisericile sunt așadar prinse ca într-un clește. Autonomia Bisericii este subminată și ignorată. Statul folosește politica sociala seculară ca să direcționeze Biserica, cea mai veche, onorabilă și puternică instituție care contra-balansează statul, într-o direcție dorită de stat, dar în una care e în conflict cu Biblia și cu tradiția creștină. Unii vor spune că aceste exemple nu sunt relevante pentru România. Cei care afirmă asta, însă, SE ÎNȘALĂ AMARNIC! Prin instituțiile ei, Uniunea Europeană constrânge tot mai mult, țările membre, să se conformeze unei viziuni seculare a societății, inclusiv instituționalizarea revoluției sexuale în țările membre. Asta se vede în rezoluțiile care sunt periodic adoptate în Parlamentul European ori în Consiliul Europei. Un efect similar îl au deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. De aproape 20 de ani, CEDO e obsedată cu drepturile homosexualilor. În majoritatea cazurilor care au implicat drepturile homosexualilor și libertatea religioasă, CEDO a dat dreptate homosexualilor, subminând astfel libertatea religioasă și punând drepturile homosexualilor deasupra libertății religioase și a intereselor legitime ale Bisericii. Și în România sunt universități creștine. Dacă CEDO va declara existența în întregul spațiu european al unui drept la căsătorii homosexuale, care va fi reacția universităților noastre creștine?!? Care va fi impactul acestor decizii asupra codului de conduită morală pe care aceste universități le-au adoptat? Vor fi acționate aceste universități în instanță, vor fi închise sau li se va suspenda acreditarea?!?
OLIARI VERSUS ITALIA
Luna aceasta, CEDO a făcut un pas și mai extrem în direcția aceasta. După ce ani la rând a refuzat să recunoască un drept la căsătorii homosexuale, pe 21 iulie 2015, a emis o decizie care impune Italiei să adopte legislații privind parteneriatele civile între persoane de același sex.
Cazul Oliari v. Italia este o decizie puerilă. Decizia se aseamănă mai mult cu un studiu statistic privind situația la zi a căsătoriilor și uniunilor homosexuale în Europa și America. Îi lipsește acel raționament jurisprudențial care deosebește o decizie judecătorească de un comentariu jurnalistic. În opinia noastră, raționamentul propus de CEDO este apă de ploaie. Este un DICTAT al unei instituții europene care pe zi ce trece își pierde legitimitatea și se transformă într-o asociație de intelectuali radicali obsedați de sexualitatea perversă a începutului de Mileniu III. Italia a anunțat că va face recurs la Marea Cameră a CEDO. Recomandăm un articol scris pe acest subiect de Andreea Popescu, avocat roman internațional din Strasbourg. Andreea lucrează la prestigiosul institut creștin European Center for Law and Justice:
Oliari dovedește cât de neputincioși suntem noi în fața acestor instituții suprastatale care nu dau socoteală nimănui pentru deciziile lor oricât de bizare ar fi ele. Biserica și liderii noștri spirituali ar trebui să fie preocupați de aceste evenimente.
EXISTĂ ȘI VEȘTI BUNE!
Există însă și vești bune. Era de așteptat ca după legalizarea căsătoriilor homosexuale, procentul americanilor care sunt de acord cu ele să fi crescut peste noapte și vertiginos. Dar asta nu s-a întâmplat! Spre surprinderea tuturor, în doar o săptămână după legalizarea lor, procentul americanilor care sunt de acord cu căsătoriilor homosexuale a scăzut de la 48% în ianuarie 2015 la 42% la începutul lui iulie 2015. Explicația suprinde dar ne oferă lecții. În prima duminică după legalizarea căsătoriilor homosexuale, pastorii și preoții Americii au propovăduit împotriva sodomiei și a căsătoriilor homosexuale. Mesajele lor au avut impact în rândurile enoriașilor iar rezultatul se simte deja în sondajele de opinie. Lecția deci e simplă – când creștinii primesc învățătură bună și o pun în practică, rezultatele sunt pozitive și reale.
Detalii privind sondajele de opinie pot fi citite aici:
http://www.nationalreview.com/corner/421443/obergefell-same-sex-marriage-poll-reduced-support
Dar mai există și alte vești bune. Luna aceasta, cetățeni din două țări europene, au lansat proiecte constituționale de protejare a căsătoriei creștine. În Elveția, cetățenii au strâns suficiente semnături pentru un referendum constituțional care să definească căsătoria creștină în Constituția Elveției. La fel în Finlanda, unde anul trecut, Parlamentul a legalizat căsătoriile homosexuale. Ca răspuns, cetățenii au strâns semnături suficiente pentru ținerea unui referendum național de abrogare a legii.
Iar dacă unele tribunale o iau razna, există și excepții, Tribunalul Suprem al Statului Texas, fiind unul dintre ele. Luna aceasta, a emis o decizie care impune primăriei orașului Houston (al patrulea oraș ca mărime din America) să permită cetățenilor să voteze într-un referendum de abrogare a unei ordonanțe municipale care extinde privilegii de nediscriminare trans-sexualilor. Cazul acesta trebuie nu doar cunoscut dar și făcut cunoscut altora. În 2014, consiliul municipal din Houston a adoptat o ordonanță de nediscriminare împotriva trans-sexualilor. Bisericile orașului au lansat un proiect de abrogare a ordonanței în conformitate cu legea. Cu toate că aveau nevoie de 17 mii de semnături valabile, bisericile au obținut peste 55 mii, din care au înaintat primăriei 35 mii de semnături valabile. Oficialitățile primăriei au validat semnăturile și au pregătit referendumul. Primarul orașului, însă, o lesbiană „căsătorită” cu o altă femeie, a invalidat un număr adițional de semnături, reducând numărul semnăturilor valabile la mai puțin de cele 17 mii necesare. Bisericile au dat orașul Houston în instanță. Pe parcursul procesului, primăria orașului a încercat să sechestreze predicile și schițele de predici ale unor pastori proeminenți din oraș în care discutau subiectul homosexualității. Îndrăzneala primăriei a șocat cetățenii și întreaga Americă. E, însă, o îndrăzneală care denotă obrăznicie și răzbunare, asemenea practici fiind cunoscute doar sub regimurile comuniste. În final, pe 24 iulie 2015, Tribunalul Suprem al Statului Texas a impus autorităților municipale să permită referendumul care e programat pentru noiembrie.
SURSA: ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA – 30 IULIE 2015
http://www.alianta-familiilor.ro/
IATĂ CE „CADOU” AR DORI SĂ OFERE UNIUNEA EUROPEANĂ ATEISTĂ, POPORULUI ROMÂN! IATĂ CE NE RECOMANDĂ DEMOCRAȚIILE OCCIDENTALE „CIVILIZATE”! OARE AȘA VA ARĂTA VIITORUL ROMÂNIEI CREȘTINE?!? FIE CA DOMNUL DUMNEZEU SĂ AIBĂ MILĂ DE NOI ȘI SĂ NE PĂZEASCĂ DE ASEMENEA URÂCIUNI!
Interesant… și în mare, foarte adevărat! 🙂
@ Builders
Vă mulțumesc pentru apreciere și vă mai aștept pe acest blog interesant 😉